Meniu
Organizat pe trei secțiuni, muzeul administrează peste 60 de mii de bunuri culturale, dintre care 5 mii sunt deja încadrate în cele două categorii de patrimoniu cultural național: tezaur și fond.
Recunoscut ca instituție publică de interes regional, în principal datorită prestigiului unității sale de bază, cu o istorie de aproape șapte decenii, Muzeul Dunării de Jos, asigură cercetare, colecție, conservare, restaurare, comunicare și expoziție, în acest scop. de cunoaștere, educarea și recrearea publicului local și nejudețean, a celor mai reprezentative mărturii materiale și spirituale care atestă existența și evoluția comunităților umane în aceasta, în special, precum și specificul mediului.
SECȚIA ARHEOLOGIE – „Evoluția comunităților umane din Dunărea de Jos”
Expoziția de bază a Secției de Arheologie prezintă, într-o concepție originală, viața comunităților umane, începând din perioada paleolitică (cca. 25.000 – 15.000 î.Hr.), în epoca neo-eneolitică (mil. VI – IV a.Ch) , trecând prin perioada clasică a antichității (sec. II î.Hr. – II p.Ch.) și până la sfârșitul perioadei medievale de la Sf. sec. XVIII. De asemenea, se remarcă unele comori băneşti precum cele găsite la Rasa (tetradrahmele Filip II şi Alexandru cel Mare), Boşneagu (tetradrahmele Thasiane, Jegalia (denari romani republicani), Bora (secolul al XVI-lea), monede de aur bizantine, monede medievale de argint din Europa Centrală și Imperiul Otoman.
SECȚIUNEA ETNOGRAFIE – „Meșteșugurile tradiționale la apus”
Expoziția permanentă își propune să valorifice obiectele de patrimoniu care atestă practicarea meseriilor și meșteșugurilor tradiționale în satele Bărăgan.
Deși practicarea acestor ocupații este dovedită arheologic încă din cele mai vechi timpuri, meșteșugul țărănesc este tributar situației istorice particulare a zonei.
Din datele obținute prin cercetări, în așezările bărăgane situate de-a lungul Dunării, s-a constatat că prelucrarea lânii, trunchiul și țesutul precum și tâmplăria sunt unele dintre principalele meserii practicate în sate, care au dus și la ramificarea acestora.
Expoziția se dorește a fi un prim pas spre întoarcerea familiei din mediul rural la una dintre valorile care aparțin esenței satului românesc – tradiția meșteșugurilor.
Galeria de Arta Silistra se afla în Piața „Svoboda”, Silistra, la 429 km de capitala Sofia, Bulgariei. De la Sofia la Silistra există un autobuz din Autogara Centrală din Sofia de trei ori pe zi, precum și un tren, de asemenea de trei ori pe zi, de la Gara Centrală Sofia.
Galeria de Arta Silistra se afla în Piața „Svoboda”, Silistra, la 429 km de capitala Sofia, Bulgariei. De la Sofia la Silistra există un autobuz din Autogara Centrală din Sofia de trei ori pe zi, precum și un tren, de asemenea de trei ori pe zi, de la Gara Centrală Sofia.
Galeria de Arta Silistra se afla în Piața „Svoboda”, Silistra, la 429 km de capitala Sofia, Bulgariei. De la Sofia la Silistra există un autobuz din Autogara Centrală din Sofia de trei ori pe zi, precum și un tren, de asemenea de trei ori pe zi, de la Gara Centrală Sofia.